IA între tangibil (patrimoniul cultural material) și intangibil (patrimoniul cultural imaterial). Misterioasa IE, în alb-negru, din Mărginimea Sibiului

În zilele noastre, se vorbește adesea despre ie. Dar ce definește cu adevărat acest termen? Este ia caracterizată doar de ceea ce este tangibil?

În primul rând, termenul de ie (scris și iie) este definit ca fiind bluza sau cămașa femeiască (căci bărbații nu poartă ie, ci cămașă/cămeșă) caracteristică portului național românesc. În al doilea rând, nu orice bluză cu motive românești este o ie. Ia este o parte dintr-un întreg, o parte dintr-o poveste, aceea a unui costum tradițional, confecționat într-un mod specific fiecărei zone etnografice (și chiar fiecărui sat), ale cărui elemente sunt îmbrăcate într-o ordine precisă, după un anumit ritual. 

În comunitatea tradițională, portul popular era perceput ca ceva ce ținea de intimitatea familiei (el era lăsat moștenire din generație în generație), portul definea persoana care îl crea. De aceea, în mod tradițional, iile nu se făceau ca să fie vândute, ci ca să fie purtate de cele care le coseau, ori ca să fie dăruite soacrei și nașei în ziua nunții. Astfel, fetele începeau devreme să coasă ii (la începutul adolescenței). Fiecare ie era unică – o adevărată piesă de haute couture. De-a lungul timpului, ia a fost o sursă de inspiraţie pentru pictori renumiţi, cum ar fi Henri Matisse sau Nicolae Grigorescu, dar şi pentru mari creatori de modă din lumea întreagă (Yves Saint Laurent, Emilio Pucci, Carolina Herrera, Tom Ford etc.).

Ce este specific pentru costumul popular din Mărginimea Sibiului? Cele două non-culori – alb și negru. Costumul nu a fost mereu lipsit de culori. Ele au dispărut din compoziția sa la sfârșit de secol XIX – început de secol XX, când Asociațiunea ASTRA din Sibiu și-a propus să creeze un costum național, ca o formă de afirmare a identității românești într-un spațiu multietnic și multicultural, precum cel transilvan. Membrii Asociației au luat, ca etalon, frumosul costum de Săliște, din care au eliminat culorile – căci un astfel de costum ar fi fost mai ușor de adoptat de cât mai mulți români, nefiind prea scump.

Tangibilul

Dacă atingem o ie din Mărginimea Sibiului, constatăm că este confecționată din pânză albă de bumbac (în trecut, existau și ii de zi de lucru, din cânepă) și e împodobită la gât, piept și mâneci cu diferite cusături. Altița – cea mai cunoscută denumire de podoabă de pe iile românești și broderia cea mai de sus de pe mâneca iei – este prezentă și pe ia de Mărginime. Însă cele mai vizibile podoabe de pe ia din această zonă sunt cheițele (numite și ciocănele) – acele dungi verticale negre (uneori cusute și cu fir auriu) de pe mâneci (merg pe toată mâneca), dar și de pe piept. Pe mânecă, ele sunt „însoțite” și de alte linii de broderie, mai scurte, cum ar fi (cu diferite denumiri, de la sat la sat): podoghele, bănicei. La capăt de mânecă, apar „modelele pe crețe” și hierăstăul sau colțișorii (un fel de dantelă) cu care se termină mâneca. Cheițele care apar pe pieptul iei arată bogăția femeii – acest lucru începând doar cu a doua jumătate a secolului XX, căci, înainte, se spunea că sunt „indecente”. În timp, ele au fost totuşi adoptate, considerându-se că avuția femeii este direct proporţională cu numărul de cheiţe de pe pieptul iei. 

Adina Nanu, cel mai mare specialist român în istoria costumului, sugerează o ipoteză cum că aceste cheițe/dungi negre din costumul de Mărginimea Sibiului ar fi putut fi chiar o influență dintr-un costum la modă, în perioada Renașterii, în Occident – a se vedea autoportretul lui Albrecht Dürer (1471-1528, o mare personalitate din istoria artei), care reflectă idealul german al vremii. Dürer poartă un veșmânt în alb-negru, cu dungile bine puse în evidență, o astfel de modă putând ajunge și în Transilvania datorită sașilor care păstrau legătura cu Vestul.

Modul de percepere al mesajelor vizuale transmise de ie e foarte important. Spre exemplu, în Mărginimea Sibiului, ia fetelor necăsătorite se încheie în partea din față. De îndată ce fata se căsătorește, ia se încheie în partea stângă, căci, la gâtul iei, în față, apare un fel de colier colorat (pata de culoare a iei), numit ciupag (partea din spate poartă numele de beată).

Intangibilul

Când o femeie din Mărginime se „îmbracă românește”, începe cu ia. Ordinea în care sunt luate elementele costumului tradițional e foarte importantă. Aceasta, dar și modul de confecționare al iei, comunicarea ei non-verbală, denumirile elementelor de broderie, modul în care ia era purtată la riturile de trecere (în special la nuntă și înmormântare) țin de patrimoniul imaterial. 

Broderiile iei reflectă: lumea înconjurătoare, natura şi viaţa, tradiţiile locale, contactul cu alte regiuni etnografice sau etnii, concepţia creatoarei asupra locului său în lume, starea materială, idealul ei de frumusețe, modul în care lumea exterioară se reflectă în conştiinţa ei.

Toate sunt făcute cu mâna şi cu sufletul, cu firescul și simplitatea omului de la sat, cu bucuriile, tristeţile, credinţa lui. Ia reflectă ceva din principiile şi valorile oamenilor locului. Toate acestea pot fi citite pe ie. Ca şi denumiri de modele de broderie din Mărginimea Sibiului, amintim: ochişorii, bumbuleţii, trifoiacii, măgheranu, ceasu, crucea, prescurile, păienjenu, ochii şarpelui, steluţele.

Iile de toată ziua, cele din vremea postului și cele ale femeilor în vârstă sau văduve erau cele mai simple. Cele ale fetelor tinere, dar mai ales ale fetelor proaspăt căsătorite erau mai bogat ornamentate. De altfel, la Gura Râului (jud. Sibiu), la o săptămână după nuntă, când mireasa mergea la biserică îmbrăcată în costumul de femeie măritată, lumea îi ura astfel: Cinstit să-ți fie portu’!.

Ia de dumineca era și ia de îngropăciune. Era ca o armură spirituală. Broderia de pe ie conține semnele apotropaice (de protecție). Se credea că, la sărbători, cerurile se deschid și duhuri bune și rele circulă în lume, de aceea era bine să fie protejați. Iar când aveau să moară, oamenii din Mărginime credeau că, în lumea de dincolo, după costum aveau să-i recunoască pe cei din satul lor. În cazul costumului din Mărginime, majoritatea modelelor brodate pe ii sunt făcute din „muscuţe” sau cruciuliţe, ce ne amintesc de crucea Sfântului Andrei, ocrotitorul României. În plus, ritualul îmbrăcării costumului începea cu semnul crucii sau cu o rugăciune. Tot la Gura Râului, se obișnuia ca oamenii să se îmbrace românește când mergeau la vreo înmormântare, spunând: Prin costum, îi dai onoare mortului.

De ce e important să știm aceste lucruri?

 La fel cum avem o moștenire biologică datorită codului nostru genetic, avem și una spirituală. Prin urmare, este foarte important să aflăm cât mai multe și despre moștenirea spirituală, să ne cunoaștem rădăcinile, pentru a ști cine suntem de fapt. Căci și sufletește semănăm cu înaintașii noștri.

Ce e bine să știți dacă aveți o ie? Modul în care se poartă, ce vechime are, de la cine o moşteniți, din ce material e făcută, ce modele de broderii are, ce comunică ele, poveşti legate de ie, cum se îngrijește. Sunt aspecte tangibile și intangibile.

Patrimoniu înseamnă moștenire și se împarte în două categorii: patrimoniu natural (parcuri naturale, rezervații, etc.) și cultural. Cel cultural cuprinde patrimoniul cultural material (tangibil, care poate fi mobil sau imobil) și patrimoniul cultural imaterial (intangibil).

Patrimoniul cultural material poate fi mobil (format din obiecte cu valoare istorică, cum ar fi tablouri, icoane, sculpturi, cărți, țesături, costume populare etc.) și imobil (clădiri cu valoare istorică, așezări vechi, situri arheologice etc.). Patrimoniul cultural imaterial este moștenirea culturală reprezentată de tradiții, ritualuri, evenimente, cunoștințe și practici, meșteșuguri, dansuri, cântece, legende etc. Doar că, atunci când dorim să clasificăm anumite elemente culturale, realizăm că ele se află la limita dintre patrimoniul imaterial și cel imaterial. De pildă, ia, care, deși este un element de patrimoniul cultural material mobil, ne duce și în sfera patrimoniului imaterial, prin meșteșugul realizării ei, prin limbajul și terminologia folosite pentru a o descrie etc.

Așa se explică faptul că, „Arta cămăşii cu altiţă – IA, element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” va fi propusă, anul viitor, spre a fi inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Astfel, ia va fi și mai mult protejată și promovată.

În aceste vremuri delicate, de pandemie, patrimoniul imaterial – extrem de fragil – este în pericol. Cheia salvării lui este transmiterea. De aceea, să învățăm de la înaintași ca să predăm generațiilor care vor veni prețioasa noastră moștenirea culturală.

 

Maria ȘPAN

Citește mai mult

Semnal editorial: Germanii din România.Migrație și patrimoniu cultural după 1945

Semnalăm apariția volumului Germanii din România. Migrație și patrimoniu cultural după 1945, la Editura Academiei Române, volum editat de Mathias Beer, Sorin Radu și Florian Kuhrer-Wielach.

Germanii din Romania

Citește mai mult

5 iunie 2020: Conferința Națională Studențească „Noi provocări în științele socio-umane la începutul mileniului III” / New Challenges in the Social Sciences and Humanities at the Beginning of the 3rd Millennium (See English version below)

Facultatea de Științe Socio-Umane anunță organizarea Conferinței Naționale Studențești „Noi provocări în științele socio-umane la începutul mileniului III”, în varianta online, în data de 5 iunie 2020.

Conferința va avea, ca în anii trecuți, o secțiune dedicată prezentărilor în limba engleză, observând, de-a lungul timpului,  o creștere a interesului pentru această secțiune.

_________________________________________________________________

Pentru secțiunile în limba română formularul de participare pe care îl puteți găsi atașat, va fi transmis la adresa: daniela.stanciu@ulbsibiu.ro

De asemenea, puteți opta pentru înregistrarea prin formularul online, disponibil mai jos.

Invitatie_NoiProvocari_2020

FormularInregistrare_NoiProvocari_2020

FormularInregistrare ONLINE

 

NOU: Informații importante pentru participanți

_________________________________________________________________

The Faculty of Social Sciences and Humanities announces the National Student Conference: New Challenges in the Social Sciences and Humanities at the Beginning of the 3^rd Millennium, an online edition, which will be organized in the 5^th of June 2020. In the same manner as it was organized for the previous editions, the conference will host a section dedicate to English language presentations, due to the continuous increase of the interest in this specific section, dedicated to both Romanian or International Students.

The participation form for the English section, which you can find attached here, shall be sent to the following address: ioana.cretu@ulbsibiu.ro

Also, you can choose to register with the online form, available below.

Invitation_NewChallenges_2020

RegistrationForm_NewChallenges_2020

ONLINE RegistrationForm

 

NEW: Student conference guidelines

_________________________________________________________________

#FutureScience @ #socioumanesibiu

_________________________________________________________________

 

Vă mulțumim și vă așteptăm online pentru a pune idei în dialog!

 

Thank you and we are looking forward to seeing you online in order to put ideas into dialog!

 

_________________________________________________________________

 

Comitetul științific/Scientific committee:

 

Prof. Ioana-Narcisa CREȚU ioana.cretu@ulbsibiu.ro

Conf. Adrian-Tudor BRATE adrian.brate@ulbsibiu.ro

Conf. univ. dr. Dragoș DRAGOMAN dragos.dragoman@ulbsibiu.ro

Lect. Sabina-Adina LUCA sabina.luca@ulbsibiu.ro

Lect. Felicia-Elena MORÂNDĂU felicia.morandau@ulbsibiu.ro

Lect. Radu-Ștefan RACOVIȚAN radu.racovitan@ulbsibiu.ro

Lect. Radu-Ioan POPA radu.popa@ulbsibiu.ro

Asist. Ioana-Tatiana CIOCAN ioana.ciocan@ulbsibiu.ro

Asist. Daniela-Maria STANCIU daniela.stanciu@ulbsibiu.ro

Asist. Anamaria TUDORIE anamaria.tudorie@ulbsibiu.ro

 

Comitetul de organizare/Organising committee:

 

Prof. Ioana-Narcisa CREȚU ioana.cretu@ulbsibiu.ro

Conf. Adrian-Tudor BRATE adrian.brate@ulbsibiu.ro

Conf. univ. dr. Dragoș DRAGOMAN dragos.dragoman@ulbsibiu.ro

Lect. Sabina-Adina LUCA sabina.luca@ulbsibiu.ro

Lect. Felicia-Elena MORÂNDĂU felicia.morandau@ulbsibiu.ro

Lect. Radu-Ștefan RACOVIȚAN radu.racovitan@ulbsibiu.ro

Lect. Radu-Ioan POPA radu.popa@ulbsibiu.ro

Asist. Ioana-Tatiana CIOCAN ioana.ciocan@ulbsibiu.ro

Asist. Daniela-Maria STANCIU daniela.stanciu@ulbsibiu.ro

Asist. Anamaria TUDORIE anamaria.tudorie@ulbsibiu.ro

Student Rareș MURAR rares.murar@ulbsibiu.ro

Student Alexandru STANCU alexandru.stancu@ulbsibiu.ro

Student Sergiu SUCIU sergiu.suciu@ulbsibiu.ro

Citește mai mult

Alegere reprezentantul studenților în Consiliul de Administrație ULBS (mandatul 2020-2024)

Conform calendarului din Anexa 1 din Regulamentul de desfășurare a alegerilor reprezentanților studenților în structurile de conducere ale ULBS mandatul 2020-2024, până la finalul lunii Martie studenţii reprezentanţi în Consiliile Facultăţilor şi Senat trebuie să aleagă reprezentatul studenţilor în Consiliul de Administraţie. 

Astfel, în urma şedinţei reunite a studenţilor reprezentanţi s-au stabilit perioadele de depunere a candidaturilor, precum şi zilele în care va avea loc procesul electorat: 

04-06 Martie – Depunerea candidaturilor, constă în depunerea unui dosar care să cuprindă, conform regulamentului amintit: CV, Scrisoare de intenție, Adeverință de student

09 Martie – Validarea candidaturilor de către BECS

10 Martie – Primul tur al alegerilor

12 Martie – Al doilea tur al alegerilor

Mai multe detalii puteți găsi accesând Regulamentul de desfășurare a alegerilor reprezentanților studenților în structurile de conducere ale ULBS în mandatul 2020-2024.

Citește mai mult

Am fost student ERASMUS

Student fiind al Universității Lucian Blaga, la Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestanta am avut șansa de a fi și student Erasmus în trei tări diferite (Polonia, Ungaria, Portugalia), la patru universități (Universitatea Jagiellonă din Cracovia, Universitatea din Pécs, Universitatea din Évora și Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta). Mobilitățile Erasmus + Study au fost cele mai frumoase experiențe trăite în timpul studenției. Și nu au fost puține!

Prima dintre mobilitățile Erasmus a fost la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, Polonia, Facultatea de Istorie. Universitatea Jagiellonă, înfiinţată în anul 1364 de regele Cazimir al III-lea la Poloniei, a dat Europei timp de secole erudiți și învățați care au marcat istoria unor științe fundamentale, dar și întreagă elită intelectuală poloneză. Facultatea de Istorie, este una dintre cele 15 facultăți din cadrul Universitatii Jagiellone și locul ideal de studiu pentru cei cu adevărat pasionați de culturi vechi, artă, protejarea patrimoniului și, în general, de istorie. Facultatea de Istorie oferă programe de studiu în domenii precum: arheologia, etnologia, antropologia culturală, istorie, istoria artei, studii iudaice, muzicologie, protejarea patrimoniului. Facultatea de Istorie este compusă din 6 institute ce corespund domeniilor majore de studiu. Institutul de Arheologie din Cracovia este cel mai vechi din Polonia și activează din anul 1863. Din anul 1971, Institutul de Arheologie este adăpostit de fostul colegiu medieval – Collegium Minus, al doilea cel mai vechi edificiu din cartierul latin al Cracoviei dupa Collegium Maius în care, la anul 1459, funcționa Institutul de Astronomie. Institutul de istorie este adăpostit de cladirea Witkowski Collegium, așezată foarte aproape de orașul vechi al Cracoviei și la scurtă distanță de Castelul Wawel – reședința regilor Poloniei. În prezent Institutul de Istorie este cel mai mare institut din cadrul Facultății de Istorie și unul din cele mai mari din cadrul Universității Jagiellone, cu peste 1.000 de studenți.  Domeniile de studiu și cercetare ale Institutului de Istorie acoperă toate erele istorice, de la antichitate la timpurile moderne, dar în principal sunt focusate pe istoria Poloniei, istoria Europei de Est și Centrale, istoria Balcanilor și istoria zonei mediteraneene. 

Inima culturală a Poloniei, Cracovia, a adunat în lungă sa istorie regală adevărate comori de arhitectură şi artă în palatele regale şi aristocratice, în marile biserici, catedrale şi sinagogi. Seară de seară, aceste minunate bijuterii de arhitectura găzduiesc concerte. Cartierul evreiesc, ce adăpostește cea mai mare aglomerare de sinagogi din Europa, respiră încă aerul trecutului prin clădirile vechi care, la parter, găzduiau pe vremuri magazinele negustorilor evrei. Orașul vechi al Cracoviei, cartierul evreiesc, ghetoul și fabrica lui Shchindler, castelul și catedrala Wawel, dar și imprejurimile Cracoviei, precum Auschwitz-Birkenau, mina de sare de la Wieliczka, vor rămane, cu siguranță, nu numai în mintea mea, ci și în inima mea.

Cea de-a doua mobilitate Erasmus am desfașurat-o la Universitatea din Pécs, cea mai veche universitate din Ungaria, a treia ca vechime din Europa Centrală și una dintre cele mai vechi din lume, înființată în anul 1367 de Loius I al Ungariei. Universitatea a dat Europei timp de secole erudiți și învățați care au marcat istoria unor științe fundamentale, dar și bună parte din elita intelectuală maghiară: pictorul Victor Vasarely, fostul președinte al Ungariei, Laszlo Solyom. Drept recunoaștere a unor merite deosebite pe tărâmul științei sau artei, printre cei ce poartă titlul de doctor Honoris Causa la universitatea din Pécs sunt: contele maghiar Albert Apponyi, istoricul roman Mihai Răzvan Ungureanu, dar și tenorul spaniol Placido Domingo. Facultatea de Științe Umane oferă programe de studiu în domenii precum: psihologie, sociologie, relații internaționale, istorie, studii americane, arte vizuale și film. Institutul de Științe Istorice este compus din 6 departamente: Departamentul de istorie medievală și istorie modernă timpurie; Departamentul de istorie contemporană; Departamentul de istoria filosofiei; Departamentul de estetică; Departamentul de arheologie; Departamentul de film și știința artei.

Pécs este unul dintre cele mai mari orașe ale Ungariei, și reședința județului Baranya, situat în sud-vestul țării. Era cunoscut în trecut sub numele său german, Fünfkirchen. În vremurile romane se chema Sopianae.  În anul 2010 orașul Pécs a fost capitală europeană a culturii, împreună cu orașele Istanbul din Turcia, și Essen din Germania. Mormintele romane decorate cu opere de artă și scene aparținând perioadei cuprinse între secolele II-IV și mausoleul creștin datând din secolul IV, care conține numeroase fresce ale creștinismului din acea perioadă, precum și sarcofage din marmură din anul 2000 au intrat pe lista patrimoniului cultural UNESCO. Perioada otomană a orașului Pécs este astăzi reprezentată de moscheea Pasha Gazi Kassim aflată în centrul orașului și moscheea Yakovali Hassan. În școala evreiască de la Pécs, construită în stil romantic în anul 1869 astazi funcționează sinagoga pe a carei fațadă sunt încrustate versete biblice, precum și tăblițele lui Moise sub forma celor zece porunci. Catedrala din Pécs ridicată în sec. XI impresionează prin sculpturile uriașe ale celor doisprezece apostoli. În gradina din fața catedralei deseori se aud acordurile muzicale ale filarmonicii Panonia, care beneficiază azi de sala cu cea mai bună acustică din Ungaria, sala Kodaly. Palatul episcolal din Pécs datează din sec. XV și adăpostește și astazi birourile administrative ale episcopiei. Monumente precum mormântul lui Idris Baba, mausoleul familiei Szolnay, muzeele precum, muzeul maghiar de istorie naturală, muzeul de arheologie Ianus Pannonius, muzeul Victor Vasarely, dar și Teatrul Național, Teatrul Croat din Pécs, Centrul Cultural Kodaly care adapostește Filarmonica Panonia sunt tot atatea locuri care merită văzute.

Cea de-a treia mobilitate Erasmus am desfașurat-o la Universitatea din Evora, Portugalia. Colegio do Espirito Santo, adică Universitatea din Évora, instituţie de mare tradiţie, este a doua ca vechime din Portugalia (după cea din Coimbra), fiind înfiinţată în anul 1559 de cardinalul Infante Dom Henrique, viitorul rege portughez, şi administrată de calugări iezuiţi. Aici am urmat cursuri în special de arheologie: metode și tehnici de redare a siturilor arheologice pentru studii de impact, metode și tehnici de excavare arheologică, tehnici digitale pentru modelare și vizualizare informații arheologice, cultură megalitică. Cursurile au avut o tentă practică mai pronunțată, astfel că am aplicat teoria în practică pe situl arheologic de la Brotas sau în laboratorul de determinari Hercules.

Cu o istorie bogată şi foarte vie, Évora păstrează în bună parte vechile clădiri, aşa încât chiar şi cea mai scurtă plimbare pe străzile pavate, cu contururi uneori circulare surprinzătoare, îti oferă şansa de a trece rapid în revistă stiluri arhitectonice diverse, de la romanic şi gotic la renascentist, manuelin, neoclasic, manierist şi baroc, motiv pentru care centrul său este inclus din 1986 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ceea ce m-a frapat au fost marea densitate de construcţii monumentale şi aerul aristocratic elegant pe care îl are oraşul.

Ultima mobilitate Erasmus am petrecut-o la Universitate Eötvös Loránd din Budapesta, Ungaria, cunoscută pentru cei 5 absolvenți ai ei laureați ai premiului Nobel. La Facultatea de Științe Umaniste am urmat cursuri de istorie modernă și contemporană, dar și cursuri de istorie socială și microistorie.

Budapesta este un loc minunat de studiu. Nu numai pentru că este în același timp un loc prietenos, dar și un oraș foarte activ, în care niciodată nu te plictisesti. Budapesta este un oraş european desăvârşit. An de an, Budapesta oferă rezidenţă nu numai locuitorilor veniţi din alte colțuri şi oraşe ale Ungariei, dar şi multor străini din Europa şi din restul lumii. De-a lungul istoriei, fiecare epocă şi-a lăsat amprenta şi semnele, dând naștere oraşului pe care astăzi îl admiram cu toţii, cu locurile şi clădirile lui impozante. Pe malul drept al fluviului, Buda își înalță colinele încărcate de farmecul unei istorii milenare, iar pe malul stâng, Pesta se arată, cu bulevarde largi, marginite de clădiri impunătoare și fremătând de viața agitată a metropolei. Pe sub podurile Budapestei, vaporașele de croazieră alunecă ușor pe Dunăre.

Cele patru mobilități Erasmus + Study mi-au oferit oportunitatea de a interacționa cu profesori și studenți ce proveneau din culturi diferite. Am schimbat idei și opinii, am combătut și  argumentat, am gustat spiritul liber al vechilor universități europene. Am legat prietenii. M-am bucurat să trăiesc și altundeva în lume pentru o perioadă mai mare de timp. Dar toate aceste locuri nu ar însemna nimic fără oamenii locului. Gata să-ți sară în ajutor, polonezii cracovieni, deși nu foarte veseli, chiar serioși, au un aer relaxat, au rabdare să le explici ce dorești și la fel de răbdători îți explică și se asigură că ai înțeles. Portughezii exuberanți și temperamentali, sunt gata oricând să intre în vorbă cu tine. Maghiarii, oameni cu caracter puternic, reci la exterior, fierbinți la interior, politicoși, rezervați, tăcuți, poate timizi, dar care îți pot deveni cei mai buni prieteni atunci când îi cunoști.

Și, mai mult, cele patru mobilitati Erasmus + Study, mi-au dat șansa unor călătorii prin alte țări europene, călătorii care m-au ajutat să pot înțelege lumea în care trăim, să accept și să învăț să mă bucur de diversitate și mai ales să devin “mai european”. Mi-am împlinit totodată dorința de a vedea urmele unor vechi civilizații, dar în special a celei romane. Am avut șansa să vizitez locuri despre care știam din cărți sau documentare: zidul lui Hadrian și fortul roman de la Vindolanda (Marea Britanie), fortul roman de la Saalburg (Germania), Stonehenge (Marea Britanie), situl megalitic de la Almendres și monumentul funerar megalithic de la Zambujeiro, așezarea romană de la Coimbriga (Portugalia), Merida vechea capitală a provinciei romane Lusitania, unde găsești cele mai impresionante urme ale lumii romane din Spania, amfiteatrul din Nîmes și apeductul roman de la Pont du Gard (Franța), colonia romană Augusta Raurica și fortul roman Vindonissa (Elvetia), dar și muzee precum Louvre, Pergamon, British Museum, muzeul de arheologie din Nijmegen (Olanda). Sunt doar o mică parte din locurile vizitate.

Sfântul Augustin spunea că „lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc citesc doar o pagină“. Profită de ușa care ți se deschide, deoarece viața este plină de surprize!

 

Tudor UREA

Citește mai mult

Maria Șpan – semnal editorial

A apărut recent, la prestigioasa editură pariziană L’Harmattan, sub semnătura  colegei noastre Lect. Univ. Dr. Maria Șpan, de la Departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, cartea intitulată „ETHNOESTHÉTIQUE D’UN VILLAGE DE TRANSYLVANIE : costume traditionnel et communication visuelle”.

Este prima carte care prezintă pe larg, într-o limbă de circulație internațională, costumul tradițional al unui sat din Mărginimea Sibiului. Deși e privit ca fiind cel mai simplu costum în alb-negru din zonă, costumul popular din Gura Râului comunică vizual nenumărate mesaje despre cei care-l poartă. 

Costumul din zona Sibiului a fost, de-a lungul vremii, o sursă de inspirație pentru renumiți creatori de modă, cum ar fi Yves Saint Laurent, Jean Paul Gaultier, Carolina Herrera, Tom Ford sau Oscar de la Renta.

Cartea prezintă cercetarea realizată de Maria Șpan pentru lucrarea sa de doctorat în antropologie, susținută la Universitatea Paris 8. Prefața este scrisă de Adina Nanu, considerată a fi cel mai mare specialist din România în istoria costumului.

Mai multe detalii puteți obține accesând linkul: https://www.editions-harmattan.fr/index.asp?navig=catalogue&obj=livre&no=65146

FDP – ETHNOESTHÉTIQUE D’UN VILLAGE DE TRANSYLVANIE (1)

Citește mai mult

Credem cu tărie în bun-simț, responsabilitate și onestitate!

COMUNICAT

Credem cu tărie în bun-simț, responsabilitate și onestitate!

 

Universitatea „Lucian Blaga” se află în plină campanie electorală, întrucât săptămâna viitoare urmează să fie ales noul ei rector. Din păcate, tehnicile folosite în această campanie devin tot mai perfide și mai deplorabile, ajungând să nu se mai încadreze în limitele bunului-simț și a ceea ce ar trebui să însemne mediul academic. Personal, îmi exprim dezacordul puternic față de maniera în care, în mediul online, au fost livrate și comentate informații false, denigratoare la adresa mea și a colegilor mei, chiar și a acelora care nu sunt angajați în cursa electorală.

Mă delimitez de toate afirmațiile calomnioase a căror țintă suntem eu și colegii mei și condamn vehement modalitățile murdare de atac prin care se urmărește intimidarea și eliminarea mea din cursa electorală.

Mă întreb cum a ajuns mediul academic, un mediu modelator de caractere și unde integritatea ar trebui să fie la ea acasă, să fie bulversat prin astfel de practici degradante.

Dar să privim cu optimism spre viitor! Condamnând cu cea mai mare fermitate toate tertipurile care reprezintă interese meschine, o să ne asumăm în continuare un demers etic, în care respectul și buna-credință să primeze!                 

27.01.2020

Prof. univ. dr. habil. Sorin RADU

Decan, Facultatea de Științe Socio-Umane

2020_27 ianuarie_Comunicat

Citește mai mult

Săptămâna Magică 2019

Săptămâna Magică

Citește mai mult

Invitatie la dezbatere: „Protecția patrimoniului cultural în România – provocări ale societății contemporane”

 

Citește mai mult

Conferința științifică: Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară

În perioada 23-25 mai 2019, la Facultatea de Științe Socio-Umane se desfășoară conferința Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară. Conferința își propune să dezbată o temă de maximă actualitate academică, politică și socială: mișcările de populație și conexiunile acestora cu patrimoniul și identitatea, atât la etnicii români cât și la minoritățile naționale. Analiza este una multidisciplinară, din perspectiva mai multor științe socio-umane (istorie, lingvistică, filosofie, antropologie culturală, sociologie, științe politice, etnografie).

Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul dedicat:

în limba română: http://conferences.ulbsibiu.ro/miro/sibiu/ro/

în limba germană: http://conferences.ulbsibiu.ro/miro/sibiu/de/

Citește mai mult